Pomenirea Cuvioasei Maicii noastre
Sofia cea din Tracia - Maica orfanilor -
(4 iunie)
Sfanta Cuvioasa Maica Sofia,
roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!
Cum se întâmplă deseori, această sfântă a fost fiica unor părinţi credincioşi. Erau o familie aleasă din vechiul ţinut Ain din Tracia. Făcându-se mare, Sofia a ajuns o fată fermecătoare şi binecrescută. S-a căsătorit şi, cu vremea, ea şi cu soţul ei au avut şase copii.
Deşi e limpede că, crescându-şi copiii, era foarte prinsă cu viaţa zilnică şi cu treburile şi cu grijile casnice, aceasta nu i-a fost nicidecum piedică în viaţa duhovnicească. Mergea des la biserică, făcându-şi şi casa biserică prin desele sale rugăciuni şi privegheri. Se străduia în orice chip să împlinească poruncile şi să caute virtutea. Prin purtarea ei a arătat că grijile vieţii de fiecare zi nu trebuie nicidecum să împuţineze dorinţa noastră de a-i plăcea Domnului ori putinţa de a spori în viaţa duhovnicească.
După un timp a izbucnit o molimă care a ucis pe soţul Sfintei Sofia şi pe toţi copiii lor. Pierzându-şi copiii, ea a ajuns mama multor orfani. Căci vreme de douăzeci de ani, a adoptat peste o sută de copii, pe care i-a crescut în dragostea şi frica Domnului. Căminul ei a ajuns un rai pentru săraci şi cei fără adăpost, ea însăşi ajutând cu râvnă pe alte văduve. Făcea milostenie cu voioşie şi dărnicie, voind mai bine a se lipsi ea, decât să vadă pe vreun sărac plecând din casa ei cu mâna goală.
Ducea o viaţă de mare nevoinţă, rugându-se mereu şi cugetând la Psalmi. Era o pildă de smerenie, socotindu-se cea mai de pe urmă dintre toţi, în ciuda nenumăratelor ei virtuţi. Postea cu mare asprime, spune Viaţa ei, mâncând pâine uscată cu apă; dar hrănea din belşug pe săraci şi le dădea la masă şi vin.
După mulţi ani de slujire cu dăruire şi trudă grea, sănătatea ei a slăbit. Cu un an înainte de fericita ei adormire, la vârsta de cincizeci şi trei de ani, a fost tunsă călugăriţă.
Din pricină neobişnuitei sale milostenii şi a primirii de străini, precum şi a marii sale iubiri – mai ales faţă de săraci, văduve şi orfani -, ca şi pentru sfinţenia vieţii, a fost lăudată în toată împărăţia chiar în timpul vieţii. Ea a fost cu adevărat o pildă de înţelepciune pentru toate timpurile.
Sfanta Cuvioasa Maica Sofia,
roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!
Din „Căsătoria , cale spre sfinţenie”
Ed. Sophia 2001
Sfinţii Mucenici Zotic, Atal, Camasie şi Filip de la Niculiţel
(4 iunie)
Praznuiti in fiecare an in ziua de 4 iunie, Sfintii patru mucenici de la Niculitel, Zotic, Atal, Camasie si Filip, au ramas in constiinta credinciosilor ca fiind aducatori de ploaie. Sfintele lor moaste, descoperite in urma unei ploi torentiale din toamna anului 1971, au fost depuse la manastirea Cocosu din judetul Tulcea. IPS Teodosie, a reinviat vechea traditie religioasa a procesiunii in carute impodobite traditional, prin care se reface drumul martirajului Sfintilor de la manastirea Cocosu, la Noviodunum.
Sfantul Ioanichie - Noul Mucenic al Serbiei
(4 iunie)
Sfinte mucenice Ioanichie,
roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!
Mitropolitul Ioanichie s-a născut în Stolovi în regiunea golfului Kotor în 1880.
După studiile sale la Belgrad a fost hirotonit preot în 1912 şi şi-a exercitat slujirea la început în Kotor, iar apoi într-o parohie din Lastva.
A predat apoi în diferite şcoli şi când a rămas văduv a fost hirotonit episcop-vicar la Budimlje în 1940.
În decembrie acelaşi an, Sfântul Sinod al Bisericii Sârbe l-a numit mitropolit de Muntenegru şi Paralia. A trebuit să îşi asume noua demnitate în conjuncturile tragice ale războiului, însă a reuşit să asigure funcţionarea Seminarului Teologic din Cetinje şi şi-a sfătuit clerul să se supună oricărei autorităţi politice legale.
Pentru că mulţi preoţi fuseseră arestaţi de rebelii comunişti care erau activi în regiune (din 1941, ultimii, sub conducerea lui Tito, au câştigat treptat controlul Muntenegrului), a încercat să părăsească ţara împreună cu 17 preoţi. Au fost prinşi la Zidani Most: preoţii au fost împuşcaţi pe loc, în timp ce mitropolitul Ioanichie a fost dus la Aradelovaci, unde comuniştii l-au chinuit şi l-au executat (1945).
(notă: Aradelovaci se află în regiunea bogat împădurită a Sumantiei, la sud de Belgrad - locul de refugiu al rebelilor comunişti.)
Sfinte mucenice Ioanichie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!
traducere si adaptare: Leontie monahul
