Pagini

luni, 17 mai 2010

10 mai - 247 de ani de la revolta condusa de Atanasie Todoran si 2 ani de la Canonizarea Sfintilor Martiri Nasaudeni

Sfintii Martiri Nasaudeni
12 noiembrie

“Văzând neamul tău atât de mult batjocorit
şi credinţa ortodoxă prigonită,
 cu râvnă duhovnicească înarmându-te,
te-ai pus pe tine stâlp de foc în fruntea creştinilor şi,
prin însăşi viaţa ta dăruită lui Hristos, i-ai luminat”.
(Fragment din slujba Sf. Mucenic Atanasie Todoran)

Duminică, 11 mai 2008 a avut loc proclamarea solemnă a canonizării Sfinţilor Martiri Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Grigore din Zagra, Vasile din Telciu şi Vasile din Mocod. Slujba a avut loc la Mănăstirea Salva, pe platoul unde cei patru martiri au fost ucişi.

La propunerea Mitropolitului Bartolomeu al Clujului, Sfântul Sinod al BOR a aprobat canonizarea celor patru martiri în octombrie 2007, cu ziua de pomenire 12 noiembrie.

Canonizarea a avut loc la 245 de ani de la revolta condusă de Atanasie Todoran.

E vorba, de fapt, despre viaţa şi lucrarea sfântă a lui Tănase Todoran, apărător neînfricat al Ortodoxiei din Ţara Năsăudului. Născut în Bichigiu, un sat grăniceresc de pe Valea Sălăuţei,“Moş Tănase Todoran/ Neînfricatul ardelean”, cum a rămas în memoria urmaşilor, a fost omorât cu roata (cu mult înainte de martiriul lui Horea) pentru că a oprit pe năsăudeni de la unire cu Biserica Romei sau, cum spune actul de condamnare din data de 12 noiembrie 1763,” pentru că a reţinut pe oameni de la unire şi de la înrolarea în statutul militar grăniceresc, precum şi pentru că la cererea stăruitoare a fiului său muribund n-a lăsat să i se ofere acestuia sfînta cuminecătură” de un preot greco-catolic. A fost executat, împreună cu alţi răzvrătiţi împotriva Imperiului, pe dealul Mocirla de lângă Salva la vârsta de 104 ani.

Se cunosc prea puţine date despre viaţa lui. E de reţinut că a fost jude şi colector de contribuţie pe Valea Sălăuţei, a trecut în Maramureş şi a devenit căpitan de plai în armata lui Gligor Pintea (Pintea Viteazul) apoi, după moartea acestuia, a urcat în Moldova, l-a slujit, tot ca ostaş, pe domnitorul Moldovei Mihai Racoviţă. Pentru supuşenie, credinţă şi vitejie, Dumnealui Tănase Todoran a devenit răzăş domnesc.

Cunoscător de carte, a devenit unul din fruntaşii românilor din regiune în lupta lor împotriva ereziei uniate impuse de armata imperială austriacă şi nobilimea maghiară, care urmăreau distrugerea Ortodoxiei româneşti din Ardeal. Între 1761 şi 1762, a tratat cu guvernul din Viena, alături de alţi fruntaşi, militarizarea a 21 de comune de pe Valea Bichigiului, Sălăuţei şi Someşului Mare, primind asigurări că după intrarea în regimentul grăniceresc, românii din ţinutul Năsăudului vor beneficia de înlesniri, inclusiv dreptul de a-şi păstra credinţa.

Întors acasă şi aşteptând roadele înţelegerii, Atanasie şi-a dat seama că nu s-a ţinut seama de dorinţa românilor şi a început să se opună pe faţă procesului de militarizare. Năsăudenii vedeau limpede că sistemul grăniceresc urmărea să-i convertească la catolicism şi, apoi, că nu li se aplică promisiunea ridicării iobăgiei.

La 10 mai 1763, la Salva, pe platoul numit "La mocirlă", era organizată sfinţirea drapelelor de luptă şi depunerea jurământului de către nouă companii ale Regimentului de graniţă nou înfiinţat. Generalul Bukow, trimis de Curtea din Viena să urmărească şi să impulsioneze în Ardeal trecerea la catolicism, a venit să primească jurământul grănicerilor năsăudeni şi să le sfinţească steagul împreună cu episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron.

Când militarii erau pregătiţi pentru depunerea jurământului, în faţă a ieşit, călare, "moş Tănase Todoran"şi le-a rostit grănicerilor o cuvântare. Printre altele le spunea: "De doi ani noi suntem grăniceri şi carte n-am primit de la înalta împărăteasă că suntem oameni liberi!... Şi apoi aşa nu vom purta armele, ca sfânta credinţă să ne-o batjocorească! Jos armele!".

Cuvintele înflăcărate ale bătrânului ce purta pe umeri mai bine de o sută de ani de viaţă au dat roade. Soldaţii care urmau să depună jurământ de credinţă faţă de Viena au trecut de partea lui Atanasie, aruncând armele jos, în semn de protest şi nesupunere.

„Desigur, s-a dezlănţuit o revoltă. Sătenii tulburaţi s-au îndreptat spre general care abia a reuşit să scape nevătămat. Ofiţerii de asemenea au fugit, iar „episcopul” a rămas în învălmăşeală – „episcopul” care nu era de Legea noastră, era greco-catolic. Şi de aici se vede aşezarea duhovnicească şi cuminţenia bătrânului nostru Atanasie. S-a dus la acest „episcop” şi l-a întrebat: „Fătul meu, de unde eşti?” – ne spun documentele. Iar „episcopul” i-a răspuns: „De la Blaj”. „Dacă eşti de la Blaj şi împărăteasa ţi-a dat domeniu acolo, du-te acolo şi nu ne tulbura pe noi în credinţa şi în rânduiala strămoşilor noştri!” Şi iată câtă înţelepciune şi putere duhovnicească a avut acest bătrân: l-a luat de mână, l-a trecut prin mulţimea învolburată şi apoi i-a dat drumul să scape nevătămat…”(P.S. Macarie Drăgoi)

La 12 noiembrie 1763, pe acelaşi platou "La mocirlă" din Salva, a avut loc execuţia celor găsiţi vinovaţi de revolta din luna mai. Dacă Atanasie Todoran a fost frânt cu roata de sus în jos, iar capul i-a fost legat de o roată,Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu au sfârşit prin spânzurare.

Ultimele cuvinte ale Sfântului Mucenic Atanasie Todoran au fost: „Nu vă daţi unirii! Nu vă daţi unirii! Fiţi curajoşi! Mărturisiţi-vă credinţa moşilor şi strămoşilor voştri în numele Mântuitorului nostru Iisus Hristos care este Calea, Adevărul şi Viaţa, care a biruit păcatul şi a biruit toată răutatea!”

Posteritatea imediată şi cea târzie îl aşează pe Mucenicul Atanasie Todoran la loc de cinste, actul său de credinţă şi moartea martirică fiind menţionate în cântece şi poezii populare, scrisori, documente.

“Asta v-o spune de-un an
Moşu’ vostru Todoran...
În pământ de m-or băga
Nu mă las de Legea mea
Asta-i Legea lui Hristos
Sloboziţi puştile jos ! “
(Cuvintele Sf. Mucenic Atanasie Todoran
surprinse într-o baladă populară)

Fragmente din cuvântul de învăţătură al IPS Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului

IPS Bartolomeu a evocat momentul în care Sfântul Atanasie Todoran din Bichigiu, în vârstă de peste o sută de ani, a apărat, cu preţul vieţii, credinţa ortodoxă, opunându-se trecerii a peste 2.250 de soldaţi grăniceri de la Ortodoxie la greco-catolicism la porunca generalului Bukow.

"Nu vreau să repovestesc viaţa lui Atanasie Todoran, dar vreau doar să accentuez un lucru: că omul acesta a fost de neclintit; un ţăran – dacă ar fi să-l comparăm cu Horea, potrivit unui poet Aron Pătruş – „Ţăran de cremene, / Cum n-a fost altul să-i semene”.

A fost militar o viaţă întreagă şi ştia ce înseamnă nesupunerea faţă de legile militare. Atunci când, în data de 10 mai 1763, a apărut călare, la vârsta de 104 ani, şi, în urma unei scurte cuvântări, denunţând-o pe împărăteasa de la Viena, că a minţit, că nu şi-a ţinut promisiunile faţă de români, inclusiv şi cea mai principală – aceea de a-şi păstra credinţa ortodoxă, le-a poruncit: „Jos armele!!!”

A fost un moment de umilinţă pentru generalul Bukow, cel de tristă şi sinistră amintire, dar şi pentru împărăteasa Austriei. Consecinţa a fost condamnarea la moarte a celor găsiţi vinovaţi de revolta din luna mai şi distrugerea mănăstirilor din Ardeal, cărora li s-a dat foc”.

Mitropolitul Clujului a citit sentinţa prin care, în secolul al XVIII-lea, împărăteasa Austriei l-a condamnat la moarte pe Tănase Tudoran (Atanasie ) prin tragere pe roată, după ce ţăranul din Bichigiu, militar de carieră, a îndemnat soldaţii să nu renunţe la credinţa lor.

“Dragii mei, aş vrea să închei cu o mărturie a lui George Bariţiu care sună aşa: „Umbra ta, Todorane, să-i înveţe pe toţi daco-romanii a cunoaşte ce este stăruinţa şi perseverenţa în credinţă şi ce înseamnă să aibă cineva caracter în orice poziţie socială s-ar afla!”. (IPS Bartolomeu)

Luptător pentru credinţă şi neam,
 biruitor al potrivnicilor lui Hristos şi
 apărător neînfricat al Ortodoxiei,
 ai odrăslit în Ţara Năsăudului,
 primind cu bărbăţie moarte de martir.
 Pentru aceasta, nimicind amăgirile asupritorilor,
 ai câştigat cununa cea neveştejită a sfinţeniei,
fericite Atanasie.
 Roagă pe Hristos Dumnezeu să miluiască
şi să mântuiască sufletele noastre.

(Troparul Sf. Mucenic Atanasie Todoran de la Bichigiu, glasul 1)

(text prelucrat sub indrumarea Parintelui Leontie)

2 comentarii:

  1. Doamne ajuta! Cum pot sa fac si eu rost de slujbele sfintilor nasaudeni? Ma poate ajuta cineva sa-mi trimita si mie slujbele acestor sfinti? Adresa mea de mail este: ionel777@yahoo.com(asta daca doriti sa-mi trimiteti slujbele daca doriti si daca le aveti). Va multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  2. http://sfantulpangratie.blogspot.ro/2010/11/sljba-sfintilor-martiri-marturisitori.html

    RăspundețiȘtergere