ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC
IACOB PERSUL
IACOB PERSUL
(27 noiembrie/10 decembrie)
Sfântul
Mare Mucenic Iacob Persul
27 noiembrie
Condacul 1
Înştiinţându-se
soţia şi maica ta că tu ai jertfit împreună cu împăratul idolilor, scrisoare de
întărire în credinţa creştină ţi-au trimis, după care cu lacrimi de umilinţă
ţi-ai cerut iertare de la Dumnezeu şi ai părăsit cu desăvârşire pe împărat şi
domni, şi închinându-te lui Dumnezeu şi mărturisindu-L, Îi dădeai slavă
cântându-I: Aliluia!
Icosul 1
Auzind împăratul că
tu te-ai întors la adevărata credinţă, s-a mâniat foarte rău şi întrebându-te,
Sfinte Iacob, nu ai vrut să schimbi adevărul pe minciună şi credinţa pe
necredinţă, ci defăimând înşelăciunea idolească mărturiseai că unul singur este
Dumnezeu, Care a făcut cerul şi pământul, pentru care îţi strigăm:
Bucură-te, că de
împărat nu te-ai temut;
Bucură-te, căci
credinţa creştină cu tărie ai mărturisit;
Bucură-te, că
cinstea lumească pe care ţi-a dat-o împăratul o ai nesocotit;
Bucură-te, că
amăgirile împărăteşti nu te-au amăgit;
Bucură-te, că
împăratul la grele chinuri te-a trimis;
Bucură-te, că de
frica chinurilor nu te-ai înfricoşat;
Bucură-te, că
pentru Împăratul cerului ai vrut a pătimi;
Bucură-te, că,
chinuindu-ţi trupul, ai câştigat Împărăţia lui Dumnezeu;
Bucură-te, Mare
Mucenice Iacob, părtaş al pătimirilor Domnului Hristos!
Condacul al 2-lea
Ca pe o oaie ce o
tund păstorii de lână, aşa, Sfinte Mucenice Iacob, te-ai dat chinuitorilor spre
tăiere, necruţând nici unul din mădularele trupului tău, ci pe toate le-au
tăiat unul câte unul, chinuindu-te peste puterea firii omeneşti, iar tu,
răbdând cu tărie, dădeai slavă lui Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul 2-lea
Întărindu-te cu
rugăciuni, Sfinte Mare Mucenice Iacob, cu îndrăzneală ai pornit la locul cel
pregătit pentru schingiuirea trupului tău, pentru care auzi unele ca acestea:
Bucură-te, că,
văzând armele chinuitorilor, nu te-ai tulburat;
Bucură-te, că în
faţa lor cu multă îndrăzneală ai şezut;
Bucură-te, că pe
toţi prietenii tăi i-ai ruşinat;
Bucură-te, că
credinţa maicii tale o ai moştenit;
Bucură-te, că pe
soţia ta cea drept-credincioasă o ai ascultat;
Bucură-te, că la
luptă cu durerea trupului ai pornit;
Bucură-te, că pe
toţi duşmanii i-ai înspăimântat;
Bucură-te, că
pentru Dumnezeu la grele chinuri necredincioşii te-au pus;
Bucură-te, Mare
Mucenice Iacob, părtaş al pătimirilor Domnului Hristos!
Condacul al 3-lea
Sfinte Iacob,
văzând pătimirea ta, cu durere plângeau pentru tine prietenii tăi şi te rugau
să-ţi cruţi trupul de tăiere, dar tu spunându-le să nu te plângă pe tine, că
mergi la locul de odihnă veşnică, ci să se plângă pe ei, că vor merge la locul
de osândă veşnică, ai poruncit chinuitorilor să-ţi taie mădularele tale după
porunca împăratului şi, căutând la cer, cântai: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Chinuitorii cei
tirani fără de milă s-au năpustit asupra frumosului tău trup şi au început a-ţi
reteza ramurile tale cele tinere, iar noi, pentru răbdarea ta cea mare, îţi
strigăm:
Bucură-te, că
durerea nu te-a înspăimântat;
Bucură-te, că,
rugându-te, Dumnezeu te întărea;
Bucură-te, că de
mărturisirea lui Dumnezeu nu te-ai lepădat;
Bucură-te, că
începând schingiuirea, sângele tău curgea ca apa;
Bucură-te, că pe
toţi păgânii i-ai înfricoşat;
Bucură-te, că,
pentru Dumnezeu, dureroasele pătimiri desfătări le-ai socotit;
Bucură-te, că, prin
pătimiri, patimile trupului ai biruit;
Bucură-te, că şi cu
trup şi cu suflet lui Dumnezeu ai slujit;
Bucură-te, Mare
Mucenice Iacob, părtaş al pătimirilor Domnului Hristos!
Condacul al 4-lea
Răbdând întru
patimi, Mucenice Iacob, ai dat cu dragoste trupul tău spre pătimire pentru
Hristos Dumnezeul nostru şi în mijlocul chinurilor cântai lui Dumnezeu:
Aliluia!
Icosul al 4-lea
Ca şi viţa-de-vie
când i se taie mlădiţele spre a da rod mai mult, aşa şi tu, Sfinte Mare
Mucenice Iacob, ai dat trupul spre tăiere pentru rodul cel nemuritor, iar acum
auzi unele ca acestea:
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se primul deget de la mâna dreaptă, ai zis: „Doamne, Dumnezeule cel
mare întru tărie, Care cu degetul tău cel dumnezeiesc goneşti demonii, primeşte
şi acest deget, care s-a tăiat pentru Tine”;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se al doilea deget, ai răbdat zicând: „Primeşte Doamne şi a doua
ramură pe care a sădit-o dreapta Ta”;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se al treilea deget, ai zis: „De trei ispite care sunt în lume
izbăvindu-mă, binecuvântez pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh”;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se al patrulea deget, ai zis: „Cel ce primeşte laudă de la patru
vieţuitori, primeşte şi pătimire degetului al patrulea tăiat pentru
mărturisirea Sfintei Treimi”;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se al cincilea deget, ai zis: „S-a săvârşit veselia mea ca şi a celor
cinci fecioare înţelepte”;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se al şaselea deget, ai zis: „Mulţumesc Ţie, Prealăudate Doamne, că
m-ai învrednicit pe mine a-Ţi aduce Ţie al şaselea deget, Cel ce în ziua şi în
ceasul al şaselea Ţi-ai întins pe cruce preacuratele Tale mâini”;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se al şaptelea deget, ai zis: „Precum cu buzele lui David, care de
şapte ori în zi Te laudă pentru judecăţile dreptăţii Tale, aşa şi astăzi cu
şapte degete preamăresc mila Ta”;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se al optulea deget, ai zis: „Tu Însuţi, Doamne, ai primit în a opta
zi tăierea împrejur după lege, şi eu rabd astăzi tăierea a opt degete”;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se al nouălea deget, ai zis: „Întru al nouălea ceas Ţi-ai dat Duhul
pe cruce în mâinile Părintelui, iar eu întru durerea acestui al nouălea deget
tăiat Îţi aduc mulţumire că m-am învrednicit a fi întins spre tăierea
mădularelor mele pentru Preasfânt numele Tău”;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se al zecelea deget, ai zis: „Mulţumesc Ţie că m-ai învrednicit a
răbda tăierea degetelor de la amândouă mâinile, pentru cele zece porunci ale
Tale, care au fost scrise pe cele două table”;
Bucură-te, Mare
Mucenice Iacob, părtaş al pătimirilor Domnului Hristos!
Condacul al 5-lea
Şi venind prietenii
tăi, Sfinte Mucenice, cu amăgirile acestei vieţi şi lumi trecătoare căutau să
te supună zeilor, iar tu le-ai zis: „Nimeni nu poate sluji la doi domni şi
nimeni punându-şi mâna pe plug, căutând înapoi, este îndreptat întru Împărăţia
lui Dumnezeu, căci Domnul a zis: Cine iubeşte pe tatăl său, pe maica sa, pe
femeia sa sau pe copiii săi mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine”; şi
zicând acestea cântai: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Ale slujitorilor de
idoli sfaturi nu le-ai primit şi chemând călăul, l-ai silit spre muncirea ta,
şi piciorul cel drept dându-l la tăiere, ai zis: „Slavă Ţie, Hristoase, Căruia
nu numai mâinile, ci şi picioarele au fost pătrunse şi sângele Ţi-a curs”, iar
noi pentru acestea îţi strigăm:
Bucură-te, că,
tăindu-ţi-se primul deget de la piciorul drept, ai zis: „Care a pătimit tăierea
degetului dintâi să stea cu cei mai de pe urmă de-a dreapta Ta”;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se al doilea deget, ai zis: „Îndoindu-se spre mine stăpânirea şi mila
Ta, Doamne”;
Bucură-te, că tăindu-ţi-se
al treilea deget, zâmbind către dânsul ai zis: „Mergi în numele Treimii şi al
treilea deget către soţii tăi, ca şi grânele de grâu, care, căzând în pământ şi
murind pentru Hristos Cel ce a înviat a treia zi, mult rod de cinste vei avea
cu soţii tăi în ziua învierii celei de obşte”;
Bucură-te, că al
patrulea deget zdrobit, Crucea cea din patru cununi ai preamărit;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se al cincilea deget, ai zis: „Doamne Cel ce ai răbdat cele cinci
răni mai mari, proslăvesc ajutorul Tău pentru că mă faci vrednic părţii
credincioşilor celor ce au pătimit pentru Tine şi au înmulţit cei cinci
talanţi”;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se al şaselea deget, cel mic de la piciorul stâng, ai zis, Sfinte
Iacov: „Îmbărbătează-te, micule deget al şaselea, prin Dumnezeu Cel Mare Care
în ziua a şasea te-a făcut pe tine cel mic cu cele mari deopotrivă, cel mic ca
şi cel mare vor învia”;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se al şaptelea deget, ai zis: „Slavă Ţie, Doamne, Cel ce în ziua a
şaptea Te-ai odihnit de toate lucrurile Tale”;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se al optulea deget, ai zis: „Cel ce opt suflete de apă în corabia
lui Noe ai izbăvit, izbăveşte-mă şi pe mine, care îmi vărs sângele ca apa”;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se al nouălea deget, ai zis: „Întăreşte-mă în răbdare Dumnezeule Cel
ce ai întărit cu darul Tău pe cele nouă cete îngereşti, cu care mă
învredniceşte a sta înaintea Ta”;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se al zecelea deget, strigând, Sfinte Iacob, ai zis: „Iată, Îţi aduc
jertfă, Iisuse Hristoase, Cel ce eşti desăvârşit Dumnezeu şi om desăvârşit,
douăzeci de degete ale mele”;
Bucură-te, Mare
Mucenice Iacob, părtaş al pătimirilor Domnului Hristos!
Condacul al 6-lea
Începutul durerilor
şi al suferinţelor tale a fost tăierea degetelor mâinilor şi ale picioarelor
tale, care făcând numai binele şi urmând pe calea dreptei credinţe a adevărului
lui Dumnezeu ai vrut ca şi ele să-L preamărească, şi dându-le la tăiere,
strigai Lui bucurându-te: Aliluia!
Icosul al 6-lea
După ce ţi-au tăiat
ramurile trupului tău, s-au năpustit cu înverşunare aprinsă spre tăierea
cinstitului tău trup, pentru care strigăm:
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se piciorul cel drept, ai dat slavă lui Dumnezeu şi de partea cea
dreaptă te-ai învrednicit;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se piciorul cel stâng, de partea cea stângă ai fost scutit;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se mâna cea dreaptă, ai zis: „De te sminteşte mâna ta, tai-o şi o
aruncă”;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se mâna cea stângă, de cele ale stângii ai fugit;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se şi umărul cel drept, rugându-te ai zis: „Ca de oaia cea pierdută
să-ţi aduci aminte şi de acest umăr al meu”;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se şi umărul cel stâng, mulţumeai lui Dumnezeu;
Bucură-te, că
tăindu-ţi-se pulpele până la genunchi, ai răbdat nesuferită durere;
Bucură-te, că toate
chinurile cu bărbăţie le-ai răbdat;
Bucură-te, Mare
Mucenice Iacob, părtaş al pătimirilor Domnului Hristos!
Condacul al 7-lea
Dureri
înfricoşătoare răbdând, Sfinte Mare Mucenice Iacob, cu nimic nu te-au putut
despărţi de Dumnezeu, şi biruind puterea vrăjmaşului, strigai: „Sfânt, Sfânt,
Sfânt eşti, Dumnezeule Atotţiitorule, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte”; pentru
acesta îţi strigăm: Slavă ţie, Mare Mucenice, şi lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Rămânând trunchiul
tău la pământ despărţit de ramurile lui, s-au îngrozit tiranii vrăjmaşi, iar
noi pentru acestea îţi strigăm:
Bucură-te, cel mare
între mucenici;
Bucură-te, al
dumnezeirii mărturisitorule;
Bucură-te, că pe
Treimea cea de o fiinţă cu sângele tău ai mărturisit;
Bucură-te, că pe
idolii cei fără suflet i-ai zdrobit;
Bucură-te, că prin
tine credinţa s-a întărit;
Bucură-te, că te-ai
luptat cu tărie împotriva trupului şi a sângelui;
Bucură-te, că prin
acestea de Dumnezeu a te apropia te-ai învrednicit;
Bucură-te, că din
trupul tău cel mult chinuit miresme cu bun miros au ieşit;
Bucură-te, Mare
Mucenice Iacob, părtaş al pătimirilor Domnului Hristos!
Condacul al 8-lea
Credincios slujirii
lui Dumnezeu ai rămas, Sfinte Mare Mucenice Iacob, şi până la suflarea ta cea
de pe urmă, mulţumind lui Dumnezeu că te-a întărit în răbdarea de a suferi
chinurile cele mai cumplite, cântai neîncetat Lui: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Tot trupul fără
cruţare l-ai dat tăierii ca pe un miel spre junghiere, iar pentru pătimirea ta
cea înfricoşătoare auzi de la noi unele ca acestea:
Bucură-te, că
cinstitul tău cap prin tăierea sabiei de trup l-au despărţit;
Bucură-te, că
sufletul tău curat în mâinile lui Dumnezeu l-ai dăruit;
Bucură-te, că acum
cu îngerii dai slavă lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin
chinurile tale te-ai învrednicit de lumina cerească;
Bucură-te, că loc
de cinste între mucenici ţi-ai agonisit;
Bucură-te, că prin
tine cetele mucenicilor s-au întărit;
Bucură-te, că pe
vrăjmaşul diavol l-ai biruit;
Bucură-te, Mare
Mucenice Iacob, părtaş al pătimirilor Domnului Hristos!
Condacul al 9-lea
Pătimirile pe care
tu le-ai suferit să ne fie tămăduitoare patimilor noastre şi rănile tale să ne
fie acoperământul durerilor ce ne împresoară. Dă-ne nouă, Sfinte Mare Mucenice,
răbdarea cu care tu ai pătimit, ca şi noi să ne mântuim sufletele noastre,
aducându-ţi mulţumiri şi lui Dumnezeu să-I cântăm: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Cu sângele tău cel
curs pentru dragostea lui Dumnezeu şi cu pătimirea ta cea cu multă răbdare, ai
dărâmat închinarea cea idolească, pentru aceasta îţi strigăm:
Bucură-te, că stai
înaintea tronului ceresc;
Bucură-te, că te-ai
învrednicit a lua cunună de la Dumnezeu pentru întreită mucenicia ta;
Bucură-te, că ai
luminat Biserica lui Hristos cu lumina pătimirilor tale;
Bucură-te, că până
la moarte te-ai arătat împotriva slujitorilor de idoli;
Bucură-te, că te-ai
învrednicit de slava cea veşnică;
Bucură-te, că te-ai
făcut ca o viţă aleasă a lui Hristos;
Bucură-te, că,
curăţit fiind cu secera patimilor, ai adus multă roadă;
Bucură-te, că
pentru aceasta Dumnezeu te-a proslăvit;
Bucură-te, Mare
Mucenice Iacob, părtaş al pătimirilor Domnului Hristos!
Condacul al 10-lea
Înţelepţeşte ai
trecut cu vederea cele ce se strică şi lesne se risipesc ale celor trecătoare,
purtătorule de cunună, şi ca un înţelept ai ales mai de cinste nemişcarea celor
ce pururea sunt stătătoare, strigând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Tăindu-ţi-se trupul
de cruzii tirani, ţi s-a dăruit ţie cunună luminată, Sfinte Mare Mucenice
Iacov, şi desfătarea raiului, pentru care îţi strigăm:
Bucură-te, căci ca
un pământ te-ai arătat;
Bucură-te, căci cu
plugul muncitor te-ai arat;
Bucură-te, că ai
adus Ziditorului lucrare de pământ bună roadă;
Bucură-te, că ai
stins săgeţile cele înfierbântate ale vrăjmaşului;
Bucură-te, căci cu
totul fiind rănit te-ai adus jertfă lui Dumnezeu;
Bucură-te, că
dădeai slavă lui Dumnezeu când ţi se tăiau mădularele;
Bucură-te, că ai
luat de la Dumnezeu răscumpărare pentru durerile şi pâraiele sângiuirilor tale;
Bucură-te, Mare
Mucenice Iacob, părtaş al pătimirilor Domnului Hristos!
Condacul al 11-lea
Fericit eşti de
trei ori, Sfinte Mare Mucenice, căci pătimind ca în trup străin, te-ai îmbrăcat
în haina mântuirii şi cu veşmânt de veselie, vopsit cu sângele tău, şi ca un
purtător de chinuri te-ai arătat, Sfinte, cântând: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Săvârşind călătoria
muceniciei, ai luat sfinţita cunună de biruinţă de la Dumnezeu şi acum după
vrednicie cânţi cu cetele mucenicilor, iar noi îţi strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, că au
căzut prin tăiere mădularele tale ca lâna unei oi;
Bucură-te, căci cu
urgie s-au năpustit asupra ta cei rău credincioşi;
Bucură-te, căci ca
un zid neclintit ai stat în faţa lor;
Bucură-te, căci de
Dumnezeu prin rugăciuni ai fost întărit;
Bucură-te, că acum
ai îndrăzneală către Dumnezeu;
Bucură-te, căci ca
o făclie luminoasă stai în faţa Mântuitorului;
Bucură-te, căci în
lăcaş nematerialnic locuieşti;
Bucură-te, cel ce
între mucenici ca soarele străluceşti;
Bucură-te, Mare
Mucenice Iacob, părtaş al pătimirilor Domnului Hristos!
Condacul al 12-lea
Cu multă iuţime
pornindu-se asupra ta vrăjmaşul diavol şi îndemnând pe tirani prin pătimire
să-ţi surpe sufletul, n-au putut, căci fiind întărit cu puterea lui Hristos,
i-ai biruit, iar acum, trecând norul chinurilor, purtătorule de chinuri, te-ai
sălăşluit în lumina cea veşnică a lui Hristos, pentru care adu-ţi aminte,
Sfinte Mare Mucenice Iacob, de cei ce au credinţă şi săvârşesc pomenirea ta,
lăudându-te pe tine şi cântând: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Secerându-ţi-se
mădularele trupului, ai răbdat dureri şi răni nesuferite, Mare Mucenice al lui
Hristos, cel ce vrednic de laudă eşti, căruia îţi strigăm:
Bucură-te, că te-ai
învrednicit a fi părtaş al pătimirilor lui Hristos;
Bucură-te, pentru
că ai înfruntat cu bărbăţie cruzimea tiranilor;
Bucură-te, că ai
luat cununa biruinţei cea de mult preţ;
Bucură-te, căci
acum împodobindu-te, Fericite, stai înaintea dumnezeiescului tron al
Stăpânului, împreună cu cei ce au pătimit pentru El;
Bucură-te, căci având
către Hristos îndrăzneală, Mucenice, pururea pomenite, stai întru ajutor cu
fierbinţeală pentru cei ce săvârşesc cinstită pomenirea ta;
Bucură-te, că
scăpându-ne din nevoi, păzindu-ne de patimi, izbăvindu-ne de toate întâmplările
cele rele, ne dai şi bărbăţie sufletească;
Bucură-te, strigăm,
vino degrabă în ajutorul nostru la vreme de necaz, ca să mărim şi noi
nevoinţele tale cele prealuminate;
Bucură-te, Mare
Mucenice Iacob, părtaş al pătimirilor Domnului Hristos!
Condacul al 13-lea
O, de trei ori fericite,
Mare Mucenice Iacob, părăsind cele veselitoare ale lumii: strălucirea, bogăţia
şi frumuseţea, şi lepădându-te de toată sminteala şi tăindu-ţi-se trupul în
bucăţele, ai urmat pătimirilor Domnului Hristos, Mare Mucenice Iacob,
bucurându-te, şi ca un părtaş pătimirilor Lui, ai ajuns a fi părtaş cu adevărat
şi Împărăţiei Lui, pentru care te rugăm, fii mijlocitor şi nouă, celor căzuţi
în necazuri şi nevoi, pentru care strigăm împreună cu tine lui Dumnezeu:
Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarăşi
Icosul 1: Auzind împăratul că tu te-ai întors la adevărata credinţă…, Condacul
1: Înştiinţându-se soţia şi maica ta că tu…, şi această
Rugăciune
către Sfântul Mare Mucenic Iacob Persul
O, Preasfinte şi
întru tot lăudate Mare Mucenice Iacob, şi de cele mai înfricoşătoare chinuri
purtătorule, primeşte această puţină rugăciune de la noi, nevrednicii, cei
împovăraţi cu multe şi grele păcate, care îndrăznim a veni şi cu lacrimi a te
ruga pe tine, cel ce ai îndrăzneală către Dumnezeu pentru înfricoşătoarele
schingiuiri pe care le-ai pătimit pentru mărturisirea credinţei creştine şi
întru pătimirea ta ai doborât închinăciunea idolească, preamărindu-L pe
Dumnezeu Cel Adevărat Care a făcut cerul şi pământul şi pe toate cele văzute şi
nevăzute le cuprinde; pentru aceasta pe noi, cei orbiţi de plăcerile lumeşti şi
veşnic stăpâniţi de mreaja păcatului, nu ne lăsa, Sfinte, în uitare şi nu ne da
părăsirii, ci ca atunci când cereai ajutor de la Dumnezeu întru întărirea
pătimirii celei muceniceşti, după a ta credinţă primeai întărirea dumnezeiască
şi ca în trup străin pătimeai. Aşa şi acum roagă-te şi milostiv fă pe Dumnezeu
asupra noastră, mult păcătoşilor, care cu ale noastre păcate am aprins mânia
lui Dumnezeu, ceea ce cu bună dreptate s-a pornit asupra noastră. Întăreşte,
Sfinte, în inimile noastre, frica de Dumnezeu, credinţa şi dragostea cu care tu
ai primit moartea cea veşnică a Cerescului Părinte. Rănile tale, Sfinte, să
tămăduiască adâncurile rănilor sufletelor noastre cele supte de mulţimea păcatelor.
Sângele tău cel ce ca dintr-un izvor a curs să pună stavilă izvorului patimilor
noastre şi întreg trupul tău cel despărţit de ale lui mădulare prin tăierea sa
să aducă înnoirea mântuitoare sufletelor noastre cele despărţite de iubirea lui
Dumnezeu, prin moaştele tale pe care le cinstim. Şi precum atunci ai dobândit
răbdare, alinarea durerilor şi întru nădejdea bucuriei celei veşnice ţi-ai dat
sufletul Părintelui Ceresc, mărturisindu-L până la cea mai de pe urmă suflare,
pentru aceasta te-ai învrednicit a lua cununa biruinţei şi locul cel mai de
cinste între mucenici, ajută-ne şi nouă ca de acum şi până la sfârşitul vieţii
noastre în credinţa cea de tine mărturisită să trăim bineplăcând lui Dumnezeu
şi biruind puterea diavolului, ajutaţi şi întăriţi fiind cu puterea
rugăciunilor tale, cel ce eşti pururea fierbinte rugător pentru cei ce cu
credinţă se roagă ţie. Ajută-ne să săvârşim călătoria acestei vieţi trecătoare
şi cu bucurie, fără de frică să ne mutăm din această viaţă. Mijlocitor să ne
fii nouă păcătoşilor, Sfinte Iacob, în acel ceas înfricoşător în care sufletul
se desparte de trup şi venind în ajutorul nostru, căci nu avem fapte bune, ci
suntem împovăraţi de sarcina păcatelor, iar vrăjmaşul diavol, cel ce ne
îndeamnă la săvârşirea celor rele, atunci va veni şi va căuta să ne răpească
sufletul, ci noi nădăjduim la grabnicul tău ajutor şi te rugăm cu lacrimi
fierbinţi, nu te scârbi de noi, ci ne ajută, căci poţi îmblânzi mânia lui
Dumnezeu întru bunătate, şi milostivindu-L, să ne mântuim cu rugăciunile tale
cele mult folositoare sufletelor noastre din mâinile vrăjmaşului. Amin.
Se face otpustul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu