LUNA FEBRUARIE
ÎN ACEASTĂ LUNĂ, ZIUA A ŞASEA:
POMENIREA CELUI ÎNTRE SFINŢI PĂRINTELUI NOSTRU
FOTIE CEL MARE,
PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI,
CEL ÎNTOCMAI CU APOSTOLII ŞI MĂRTURISITORUL
LA UTRENIE
La Dumnezeu este Domnul...,
se cântă troparul praznicului (o dată),
se cântă troparul praznicului (o dată),
troparul Sfântului Fotie (o dată).
Slavă..., al Sfântului Vucol.
Şi acum..., al praznicului
După Catisma întâi, se cântă SEDEALNA sfântului, glas 1,
Podobie: Mormântul Tău, Mântuitorule…
Ca un soare luminos strălucind de la răsărit, luminezi tot pământul cu înaltele dogme şi risipeşti întunericul prea-relelor eresuri. Pentru aceasta, săvârşim astăzi pomenirea ta cea luminoasă, Fotie, părintele nostru.
Slavă…, Şi acum…, a praznicului:
Soborul îngeresc să se spăimânteze de minune, iar noi oamenii cu glasuri să strigăm cântare, văzând negrăita lui Dumnezeu pogorâre: Cum Cel de Care se cutremură puterile cereşti, se vede purtat acum de mâini bătrâneşti, Unul Iubitorul de oameni?
După Catisma a doua, se cântă SEDEALNA sfântului, glas 4
Podobie: Degrab ne întâmpină…
Fiind împodobit şi luminat cu înţelepciunea, păstor cu totul îndumnezeit şi stâlp neclintit al Bisericii Ortodoxe te-ai arătat, ierarhe, din insuflarea cea dumnezeiască, îndreptând poporul binecredincios către păşunile mântuirii. Pentru aceasta, părinte Fotie, minunat te-a arătat Hristos întru cele sfinte.
Slavă…, Şi acum…, a praznicului:
Preacurata Maica Ta şi Născătoarea de Dumnezeu Fecioară, în Biserică Te-a adus ca pe un Prunc, Hristoase; şi bucurându-se Te-a primit în braţe bătrânul Simeon, strigând: Dezleagă-mă acum de legătura trupului, Mântuitorule, căci Te-am văzut pe Tine, Lumina cea mai înainte de veci, întrupându-Te.
La POLIELEU, MĂRIMURILE:
Stih 1: Dat-ai trupurile robilor Tăi să le mănânce păsările cerului.
Stihiră: Mărimu-te pe tine, sfinte ierarhe Fotie, şi cinstim sfântă pomenirea ta, zicând: pe lauda ortodocşilor.
Altă stihiră: Veniţi toţi credincioşii să-l lăudăm pe marele Fotie, pe apăratorul ortodocşilor, zicând: pe ruşinătorul eresurilor.
Stihuri:
2. Lămuritu-ne-ai pe noi precum se lămureşte argintul.
3. Trecut-am prin foc şi prin apă, dar ne-ai scos pe noi la odihnă.
4. Pentru aceasta nu ne vom teme, când se va tulbura pământul.
5. Strigat-au drepţii şi Domnul i-a auzit pe ei şi din toate necazurile lor i-a izbăvit pe ei.
6. Sfinţilor care sunt pe pământul Lui, minunate a făcut Domnul toate voile Sale întru dânşii.
Sedealna sfântului, glas 4:
Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif…
Ca un ierarh slăvit, ca un slujitor al lui Hristos şi înţelept tâlcuitor al darurilor celor mai presus de cuvânt, ţi-ai săvârşit fără prihană petrecerea. Strălucit-ai ca o lumină tuturor marginilor cu cuvântul tău bogat, propovăduind strălucirea adevăratei înţelepciuni şi dogmele Ortodoxiei. Pentru aceasta, Biserica te cinsteşte ca pe un mare arătător de cele sfinte.
Slavă…, Şi acum…, a praznicului.
Antifonul 1 al glasului 4:
PROCHIMENUL, glasul 4
Dreptul ca finicul va înflori şi ca cedrul cel din Liban se va înmulţi.
Stih: Fiind sădit în casa Domnului în curţile casei Dumnezeului nostru va înflori.
Toată suflarea ….
Evanghelia de la Luca (XXI: 12 – 19):
“Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Păziţi-vă de oameni…”
(Caută marţi, în săptămâna a 22-a după Rusalii)
Psalmul 50
Slavă…, glasul 2:
Pentru rugăciunile Sfântului ierarh Fotie, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Şi acum…
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Stih: Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale curăteşte fărădelegile noastre.
Şi Idiomela, glasul 6:
Tâlcuind cuvântul Evangheliei, cu felurită înţelepciune şi cu neîntrecută puterea cuvântului ai mustrat pe hulitorii adevărului, preasfinţite Fotie, iar buna încredinţare a neprihănitei credinţe neatinsă ai păzit-o Bisericii. Şi acum, primind plata nevoinţelor tale, roagă-te Treimii celei mai presus de fiinţă, să dăruiască milă sufletelor noastre.
Se pun trei canoane: al praznicului pe 6 şi două ale Sfântului Fotie pe 8.
Canonul întâi al Ierarhului
(al cărui acrostih în elină este: “Fotie este lumină Bisericii”)
Cântarea 1, glasul 4:
Deschide-voi gura mea…
Luminează-mă cu strălucirea Ta, Treime de o fiinţă, ca bineîntemeiat să laud pe Fotie dumnezeiescul, luminătorul cel prealuminat al Bisericii, prin care s-a nimicit diavoleasca înşelăciune.
Ca pe un mare învăţător şi întocmai la obicei cu Apostolii, strălucind de plinătatea dumnezeiescului Duh, te fericeşte pe tine astăzi Biserica lui Hristos, de Dumnezeu înţelepţite Fotie, locaşul înţelepciunii.
Chemat fiind spre cele desăvârşite, toată silinţa ţi-ai dat-o pentru câştigarea feluritelor înţelepciuni, dar luminat fiind de dumnezeiescul har, cunoştinţei celei de sus te-ai arătat vistier.
Întărire şi putere, ajutor şi sprijin s-a făcut rugăciunea ta către Domnul, celor ce aleargă la acoperământul tău cel puternic şi pe tine te măresc, Preacurată Stăpână.
Canonul al doilea al Ierarhului
(al cărui acrostih în elină este: “Să fie cântat Fotie, de Dumnezeu cugetătorul”)
Cântarea 1, glas 8:
Pe Faraon ce se purta în car…
Strălucind mai presus de fire ca un curat cu sufletul, te-ai împărtăşit din strălucirea Celui în Trei Sori, sfinte. Luminează-mi şi mie mintea cu purtătoarele de lumină rugăciunile tale, ca după vrednicie să te cânt pe tine, Fotie, omul cel ceresc.
Cuprins de nesfârşita dragoste, cu cuget de Dumnezeu înţelepţit, toată înţelegerea din afară ai supus-o cu adevărat cuvântului harului şi te-ai arătat dascăl de Dumnezeu primitor prin insuflare de sus.
Râu îmbelşugat, ce curgi cu dumnezeieşti valuri, care din Eden se revarsă şi adapă în chip bogat brazdele Bisericii lui Hristos cu şuvoaie înţelegătoare, te-ai arătat cu adevărat Fotie, tăinuitorule al celor negrăite, de Dumnezeu grăitorule.
Al Născătoarei:
Din preacuratele şi fecioreştile tale sângiuri, luând trup înţelegător, însufleţit şi cu minte, Cuvântul, Cel ce este mai presus de tot ce se numeşte dumnezeu, S-a arătat în două firi la ieşire, dar într-un ipostas, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti cu totul fără de prihană, şi pe omul cel stricat l-a mântuit.
Catavasie: Pământul cel roditor de adâncime…
Cântarea 3:
Pe ai tăi cântăreţi…
Cu adevărat viaţa ta s-a arătat îndumnezeită şi împodobită cu dumnezeişti virtuţi. Pentru aceasta, ai fost aşezat păstor prea mare al Bisericii şi ierarh de Dumnezeu înţelepţit, Fotie.
Dovedit-ai cu gura ta, Fotie, în chip adevărat şi de Dumnezeu insuflat, ca fiind plin de toată înşelăciunea şi departe de învăţătura Duhului, cugetul papei Nicolae, stăpânitorul Romei celei Vechi.
Cu lumina înţeleptelor tale învăţături ai izgonit cu totul cumplitul întuneric al ereziilor, iar Biserica, luminată fiind cu harul tău, Fotie, se bucură dănţuind.
Al Născătoarei:
Ca un tron în chipul focului porţi pe Stăpânul şi Domnul tuturor, Care născându-Se din pântecele tău, prin nespusa bunătate, a mântuit pe om din stricăciune, ca un Iubitor de oameni.
Al doilea Canon:
Cel ce ai întărit dintru început…
Îndreptează negreşit către cărările mântuirii, Părinte, neprihănita turmă a lui Hristos, pentru care ai luptat şi te-ai nevoit vitejeşte împotriva ereziilor ca un păstor adevărat.
Îndepărtatu-s-a ruşinat de dumnezeiasca lumină a înţeleptelor tale cuvinte, nebunul papă Nicolae – cel fără de Hristos, ce uneltea felurite prigoane împotriva ta, şi l-ai biruit desăvârşit pe vrăjmaşul Ortodoxiei prin sârguincioasă împotrivirea ta.
Propăvăduit-ai, Fotie, că Duhul Sfânt, Cel întocmai cinstit împreună cu Tatăl şi de un scaun cu Fiul, purcede negrăit numai din Dumnezeu Tatăl şi prin Fiul se arată lumii.
Al Născătoarei:
Înfrumuseţată fiind cu frumuseţile curăţiei celei preastrălucitoare, Duhul Sfânt a venit peste tine, Curată, şi te-a arătat Maică a lui Hristos, Atotţiitorului, rămânând iarăşi cu adevărat neprihănită Fecioară şi după naştere.
Catavasie: Întărirea celor ce nădăjduiesc spre Tine…
Sedelna, glas 8:
Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…
Dorind din copilărie înţelepciunea, te-ai arătat împodobit cu fapte sfinte şi îngrădindu-te cu dumnezeieştile daruri ale Duhului, te-ai arătat prin curăţia sufletului cu adevărat bine glăsuitor al cuvântului lui Dumnezeu, Preasfinţite Fotie. O, înţelepte, roagă-te neîncetat să se dăruiască iertare de greşeli celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.
Slavă…. Şi acum… asemenea, a praznicului.
CONDACUL sfântului, glas 8:
Luminătorul Bisericii cel preastrălucit, preaîndumnezeitul povăţuitor al ortodocşilor, alăuta Duhului cea dumnezeieşte glăsuitoare şi preaputernicul potrivnic al eresurilor, să fie încununat acum cu laudele cântărilor, căruia îi strigăm: Bucură-te, preacinstite Fotie!
ICOSUL:
Îngere al Adevărului, ca un slujitor al înţelepciunii te-ai arătat, Fotie, cel ce străluceşti dumnezeieşte, propovăduind darurile Ortodoxiei cu glasul tău cel îngeresc; pentru aceasta, minunându-ne de strălucirea ta, strigăm:
Bucură-te, prin care Treimea se laudă în cântări,
Bucură-te, prin care vrăjmaşul e cuprins de împresurări;
Bucură-te, cela ce pentru Biserică eşti mare învăţător,
Bucură-te, cela ce pentru Ortodoxie eşti preaînţelept ritor;
Bucură-te, a sfintelor învăţături gură dumnezeiască,
Bucură-te, a cinstitelor porunci mireasmă;
Bucură-te, că mustri şi ruşinezi eresurile cu sunet,
Bucură-te, că ai pătimit prigoane cu dumnezeiesc cuget;
Bucură-te, cela ce cu slăviţii Mucenici întocmai la obicei eşti,
Bucură-te, cela ce în cinstitele corturi cu cuvioşii te veseleşti;
Bucură-te, prin care înşelăciunea se nimiceşte,
Bucură-te, prin care Adevărul frumos străluceşte;
Bucură-te, preacinstite Fotie.
Cântarea 4:
Cel ce şade în slavă…
Arătatu-te-ai, preasfinţite Fotie, vas cu totul luminat al înţelepciunii prin strălucirea petrecerii, teologhisind cu insuflarea dumnezeiescului Duh, ca unul căruia ţi s-au încredinţat dogmele Evangheliei.
Din buzele tale a curs dulceaţa dumnezeiescului dar, ce a secat veninul a toată clevetirea, căci harul curge în chip bogat din gura ta spre păstorirea binecredinciosului popor.
Surpând înălţările fărădelegii şi astupând gurile celor ce rău slavosloveau, cu tărie ai răbdat nedreptatea şi prigoana lor, şi ca aurul în topitoare te-ai arătat vrednic de moştenirea împărăţiei cereşti, preafericite Fotie.
Al Născătoarei:
Împotriva a toată ispitirea şi răutatea şarpelui şi împotriva feluritelor lui vicleşuguri, întăreşte, Fiică, inima mea cea smerită şi dăruieşte-mi lumina adevăratei cunoştinţe.
Al doilea canon:
Tu eşti puterea mea…
Lumină înţelegătoare având în inimă, înţelepte, pe Lumina, Care a strălucit din Lumină, din Izvorul cel întreit luminător, străluceşti de la Răsărit lumii întregi ca un soare neînserat, întru tot minunate Fotie, ca unul ce ai câştigat râvna Apostolilor.
Ca pe un următor îndeaproape al lui Hristos te mărim, căci ai pătimit cu blândeţe şi cu cuget răbdător prigoniri, scârbe şi rele pătimiri, iar în toată cercarea ai înălţat însufleţită rugăciune pentru prigonitorii tăi, fericite ierarhe Fotie.
Pe trâmbiţa cea frumos glăsuitoare a dumnezeiescului Duh, pe stâlpul Bisericii cel în chipul focului, pe gura cea preaînvederată a lui Dumnezeu, pe temelia cea neclintită a Ortodoxiei, pe preamarele ierarh Fotie să-l lăudăm mulţimile ortodocşilor cu prea minunat grai.
Al Născătoarei:
Ca să ne izbăvească pe noi din blestemul cel vechi, Cuvântul cel mai înainte fără de început şi împreună veşnic cu Dumnezeu, pentru bogăţia milei, din tine Fecioară S-a întrupat, arătând intrările mântuirii tuturor celor ce cu dreaptă credinţă cugetă despre tine, Născătoare de Dumnezeu.
Catavasie: Acoperit-a cerurile…
Cântarea 5:
Spăimăntatu-s-au toate…
Dacă s-a turbat cu trufia papa Nicolae al Romei împotriva Predaniei şi a cinstitelor Canoane ale Bisericii, fost-a mustrat de limba ta cea de Dumnezeu grăitoare, Părinte; şi fiind lovit de înţelepciunea ta, a fost doborât până la pământ.
Întăritu-s-a şi a căzut sinedriul cel fără de lege, care s-a întărâtat cu părere nebună împotriva bunei tale chemări, Părinte. Dar tu, chiar de ai pătimit prigoană, răsari marginilor lumii ca un soare luminos.
Urmând înţelepţeşte dogmelor celor de Dumnezeu insuflate, L-ai propăvăduit în chip slăvit pe Hristos singurul Dumnezeu şi Cap al Bisericii, preadrepte Fotie, iar pe întâistătătorul Romei l-ai arătat a fi între patriarhi, doar întâiul între cei deopotrivă cinstiţi.
Milostiveşte-L, Preacurată, pe Hristos Cel mult milostiv, ca să trimită marea şi dumnezeiasca Sa milă spre cei ce se află în scârbe şi prigoniri cumplite şi aleargă la bunătatea ta, Curată, cerând ajutor.
Al doilea:
Pentru ce m-ai lepădat…
Ca unul ce porţi nume puternic, te-ai arătat plin de dumnezeiască lumină, iar ca un ritor îndumnezeit făradelegea puternicului stăpânitor al Romei ai mustrat-o spre a sa îndreptare. De către toţi deci să fie lăudat Fotie cel Mare, ca un preaînvederat slujitor al lui Dumnezeu.
Nepricepând chemarea sufletului tău de cele cereşti cugetător şi măreţia luminatei tale înţelepciuni, fericite Fotie, cei ce au ridicat mâna nedreptăţii asupra ta, părinte, nu au priceput strălucirea ce te însufleţea.
Bulgarii, cei ce au primit sămânţa cea dumnezeiască a Evangheliei prin înţelepţii tăi propăvăduitori au învăţat a sta neclintiţi cu adevărat în Predania cea neprihănită a Ortodoxiei, Fotie.
Născătoare de Dumezeu Fecioară, ceea ce ai născut negrăit pe Dumnezeu Cuvântul, izbăveşte, Fiică, sufletul meu de toată necuvântarea şi împrăştierea minţii, luminându-mi cugetul, ca să pricep cursele ce mi se gătesc întru întuneric.
Catavasie: Dacă a văzut Isaia cu închipuire…
Cântarea 6:
Înţelepţii de Dumnezeu…
Preoţit-ai fără prihană, părinte, ca un ierarh dumnezeiesc şi împlinător al legii Atotţiitorului, slujind Sfintei Evanghelii ca şi Pavel, cu cuvintele şi cu faptele.
Împodobit fiind cu toată înţelepciunea te-ai arătat preaslăvit întâistătător al Constantinopolului, mare apărător şi zid împrejmuitor al întregii Biserici.
Propovăduit-ai în chip ortodox, preaînţelepte Fotie, că Duhul purcede numai de la Tatăl, iar prin Fiul se dăruieşte credincioşilor, sfărâmând clevetirile celor ce se credeau înţelepţi.
Al Născătoarei:
Din preacurate sângiurile tale de Maică, S-a întrupat Cuvântul cel veşnic al lui Dumnezeu şi nestricată păzindu-te pe tine, Fiică, a mântuit lumea de osândă.
Al doilea:
Alăuta cea duhovnicească şi cu dulce glas a dogmelor ortodoxe, mintea cea cerească a bunătăţii dumnezeieşti, marele Fotie să fie lăudat cu îngereşti cântări.
Viteaz apărător al teologiei Duhului fiind, ca un dumnezeiesc tăinuitor, de Dumnezeu insuflate Fotie, ai teologhisit cu evlavie despre Acesta că purcede numai de la Tatăl.
Preaînţeleptul Fotie, ca unul ce poartă nume de lumină, cu strălucirea Treimii ca o lumină a strălucit luminat de la Răsărit tuturor marginilor, chivernisind tuturor învăţăturile Ortodoxiei.
Al Născătoarei:
Preacurată, roagă-L pe Fiul tău şi Dumnezeu să fie izbăviţi de feluritele năvăliri şi stricăciuni, cei care năzuiesc la apărarea ta şi către acoperământul tău aleargă.
Catavasie: Strigat-a Ţie bătrânul…
CONDACUL ŞI ICOSUL praznicului
În această lună, în ziua a şasea, pomenirea celui între sfinţi Părintelui nostrum Fotie cel Mare, patriarhul Constantinopolului, cel întocmai cu Apostolii şi Mărturisitorul.
Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi, Amin.
Cântarea 7:
N-au slujit făpturii…
Luminat cu lumina dumnezeiescului Duh, asemenea unei stele de la Răsărit, şi mare dascăl fiind, preaînţelepte Fotie, tuturor ai arătat înţelepţeşte prin cuvântul tău, că Roma este pricină a tot eresul, de Dumnezeu grăitorule.
Biserica lui Hristos te-a câştigat mare învăţător, îndumnezeit luminător şi întărit povăţuitor, prealăudate părinte Fotie. Pentru aceasta, cuvintele tale nimicesc toată învăţătura cea înşelătoare.
Fost-ai, Fotie, preaputernic apărător al Bisericii, turn neclintit şi înţelept învăţător, surpând la pământ clevetirile cele deşarte ce se ridicau împotriva Ortodoxiei.
Al Născătoarei:
Cunoştinţă dumnezeiască şi minte înţeleaptă dăruieşte-mi, Fecioară, când mă rog către tine, ca cealaltă vreme a vieţii mele în frica lui Dumnezeu să o petrec, iar după sfârşit starea celor aleşi s-o dobândesc, eu, robul tău.
Al doilea:
De pogorârea lui Dumnezeu…
Arătatu-te-ai ca un soare cu totul luminos de la Răsărit, înţelepte ierarhe Fotie, iar cu bogăţia luminii tale, sfinte, pe apusenii robiţi de întunericul învăţăturilor ereticilor, iarăşi îi tragi către dreapta cunoştinţă.
Înţelepţeşte ai vădit cu harul tău mândria minţii lui Nicolae, vicleanul papă cel în deşert cugetător, iar de înşelăciunea lui păzeşti cu adevărat neprihănită Biserica lui Hristos.
Dreptslăvitoarea lui Hristos Biserică te cunoaşte pe tine, Fotie, mare şi preaîndumnezeit folositor şi neclintit şi de Dumnezeu văzător arhipăstor, pentru care se şi bucură de tine şi te laudă luminat.
Al Născătoarei:
Din firea trupului a răsărit din tine neapus Soarele dreptăţii, rămânând după întrupare ceea ce era şi luminând pe cei ce strigă cu credinţă: Bucură-te, Curată Fecioară, scăparea ortodocşilor.
Catavasie: Pe Tine, Cel ce ai răcorit în foc…
Cântarea 8:
Pe tinerii cei binecredincioşi…
Pătimit-ai bărbăteşte, ierarhe, smintelile şi toată răutatea prigonitorilor ca un următor cu totul credincios al Arhipăstorului Hristos, şi cu multă blândeţe şi cu cuget osârduitor Îl rugai pentru cei ce te prigoneau şi te ispiteau, Părinte.
Hristos, Proniatorul a toate, te-a arătat pe tine mult–slăvite Fotie, Arhipăstor al Romei cele Noi, căci ai mustrat cu tărie noile învăţături şi nebuna părere a Vechii Rome ca pe nişte străine de dumnezeiasca Predanie cea moştenită de la Părinţi.
Stătut-ai, Părinte, la judecată nedreaptă, şi prigonit fiind de răutatea celor urâtori de dreptate, ai fost izgonit din scaun cu silnicie, cercând, ca şi slăvitul Gură de Aur, felurite întristări, prihăniri şi înfricoşări. Dar virtutea ta străluceşte tuturor asemenea unei negrăite lumini.
Al Născătoarei:
Sufletul şi trupul, încă şi dorinţa izbăvirii mele în purtarea ta de grijă le pun, Fecioară. De aceea, îndreptează-mă pe cărarea cea bună şi mântuieşte-mă de săgeţile lui Veliar, ca să te slăvesc pe tine cea preaslăvită.
Al doilea:
De şapte ori cuptorul…
Povăţuiţi fiind în chip netâlcuit de cuvintele tale pline de crugul Ortodoxiei, Părinte, fugim de zavistia eresurilor, iar strălucită pomenirea ta prăznuind, strigăm cu bucurie: Preoţi binecuvântaţi, popoare prealăudaţi-L întru toţi vecii.
Se bucură astăzi şi dănţuieşte întru pomenirea ta, îmbrăcată în veşmânt de Dumnezeu ţesut ca o mireasă cerească, Biserica lui Hristos, cinstindu-te ca pe un preabun călăuzitor; căci ca un mare ierarh ai păzit-o neîntinată de toată înşelăciunea, Fotie, de Dumnezeu purtătorule.
Stâlp de foc cu totul luminos şi nor care umbreşte cu venirea Sfântului Duh, te-a câştigat cu adevărat Biserica pe tine, Fotie, căci cu învăţătura ta călăuzeşti poporul Domnului pe cărările mântuirii, ca un râvnitor în toate dumnezeieştilor Apostoli.
Al Născătoarei:
Ca să îndumnezeiască, Preacurată, frământătura mâinilor Sale, pe Adam cel întâi zidit, care se stricase prin sfatul balaurului, nou Adam s-a arătat Hristos din pântecele tău; şi stricând desăvârşit puterea morţii, a înălţat firea oamenilor la slava cea dintâi, Fecioară.
Catavasie: Uniţi fiind cu focul…
Cântarea 9:Tot neamul pământesc…
Ca un ierarh cu chip preaîndumnezeit ai îndreptat înţelepţeşte, cu faptele şi cu cuvintele, poporul cel ales al Atotţiitorului către moştenirea cea cerească, Fotie prealăudate. Pentru aceasta, după vrednicie te-ai făcut părtaş cereştilor răsplătiri, Părinte.
Plin fiind de tot harul, te-ai arătat Bisericii cu adevărat mare păstor şi învăţător; dar călăuzeşte-o cu al tău cuvânt către cunoştinţa cea mântuitoare, Fotie, cel ce eşti cu totul înţelept. Pentru aceasta, ca pe un următor îndeaproape al Apostolilor, te mărim cinstindu-te.
Intrat-ai veselindu-te cu adevărat în lumina strălucirii celei dumnezeieşti, plinindu-ţi călătoria, părinte, şi îndumnezeindu-te cu împărtăşirile cele de sus, fericite ierarhe Fotie. Ci ne învredniceşte luminării celei mântuitoare a lui Hristos.
Născut-ai cu trup pe Preaînaltul Dumnezeu cel necuprins, Fecioară cu totul binecuvântată, pe Cel ce a ridicat pe om din groapa pierzării şi l-a îndreptat către chemarea cea bună de la început. Înalţă şi dorul sufletului meu către sfânta iubire a Aceluia.
Al doilea:
Spăimântatu-s-au de aceasta…
Nevoitu-te-ai cu măreţie pe pământ, prealuminate ierarhe Fotie, şi întru cunoştinţă întemeiată pentru neprihănirea şi curăţia Predaniei şi pentru mărtusirea Ortodoxiei. Pentru aceasta, te împărtăşeşti în ceruri de slava cea prea mare, ca unul întocmai cu Apostolii.
Marele luminător al Bisericii, bogat în înţelepciune şi în har, numele cel sfânt şi tuturor minunat, cel ce a ridicat mare biruinţă împotriva a toată înşelăciunea cea nouă, să fie lăudat de către toţi cu glasuri de mulţumire slujitorul lui Hristos, Fotie.
Lăudând în cântări viaţa ta cea evlavioasă, multele-ţi isprăvi şi mulţimea sfintelor tale daruri, strigăm ţie: Sfinte Fotie, roagă-te cu osârdie împreună cu Ignatie pentru Biserică, fiindcă acesteia te-ai arătat mare apărător.
Al Născătoarei:
Preacurată, întru tot cântată Marie, te-ai arătat palat purtător de lumină al lui Dumnezeu; arată-mă şi pe mine sălaş al dumnezeieştii străluciri de lumină prin pocăinţă adevărată, ca să moştenesc strălucirea slavei celei de sus.
Catavasie: În Lege, în umbră şi în Scriptură…
LUMINÂNDA
A Sfântului Fotie:
Arătatu-te-ai lumii, preaminunate Fotie, podoaba ierarhilor, luminător al Bisericii şi trâmbiţă cu mare glas a dogmelor ortodoxe, mustrând desăvârşit tot eresul şi lepădând înşelăciunea cea în deşert glăsuitoare, care se ridica cu ispitire împotriva dumnezeieştilor Predanii şi a aşezămintelor celor de Dumnezeu rânduite, Preasfinţite Părinte.
Slavă…, a Sfântului Vucol,
Şi acum…, a praznicului.
LA LAUDE
Se pun 2 ale praznicului şi 4 ale Sfântului Fotie, glasul 8:
Fotie preasfinţite, cu lumina Duhului ai strălucit marginilor lumii; arătatu-te-ai păstor cuvios şi preaîndumnezeit al Bisericii lui Hristos, îndreptând-o către cele de sus. O, prea mare şi bună chemarea ta, sfinte! O, mulţimea cunoştinţei şi a harului prin care ai strălucit!
Părinte de Dumnezeu grăitorule Fotie, livadă a filosofiei şi organ al înţelepciunii celei dumnezeieşti te-ai arătat. Pentru care cu sănătos cuvânt înveţi Credinţa Ortodoxă ca un întocmai cu Apostolii, risipind pâcla cea întunecoasă a ereticului Apus, cu strălucirea lui Hristos.
Părinte, de Dumnezeu grăitorule Fotie, când papa Nicolae al Romei înălţându-se cu nedreptate, încerca cu înnoiri să întineze cele sfinte, atunci cu a ta înţelepciune ai mustrat deşarta trufie a acestuia. Şi ai strigat cu glas dumnezeiesc: Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte la Predaniile sfinte ale preadreptei credinţe.
Părinte ierarhe Fotie, viaţa şi învăţăturile tale le numim lumină strălucitoare a Bisericii. Căci tu, ca un alt apostol, ai răbdat cu tărie nenumărate prigoane de la latinii ce neînţelepţeşte te urau. Pentru aceasta, slava cea cerească şi răsplătirile cele neprădate ai primit, ca un întocmai cu Apostolii.
Slavă…, glasul 6:
Să trâmbiţăm cu trâmbiţă de cântări şi să săltăm bucurându-ne întru prăznuirea cea purtătoare de lumină a Părintelui de Dumnezeu grăitor. Împăraţii şi domnii împreună să-l laude pe cel ce prin grăirile înţeleptei învăţături şi prin părinteşti mustrări pe împărat l-a dovedit. Păstorii şi învăţătorii să-i cânte celui ce a doborât sprânceana cea cu trufie înălţată a latinescului eres. Pe izvorul înţelepciunii, pe propăvăduitorul Ortodoxiei, pe sprijinitorul Bisericii, pe vistierul Duhului, dumnezeiasca gură a dogmelor, pe alabastrul dumnezeieştilor slove, pe sfeşnicul luminii celei veşnice, pe cel ce dăruieşte tuturor lumina Adevărului, pe marele ierarh, înconjurându-l cu laude, aşa să-i strigăm: Fotie, mult minunate, păzeşte-ne pe noi de tot eresul şi acoperă Biserica cu rugăciunile tale.
Şi acum …, a praznicului.
Doxologia mare, ecteniile şi otpustul.
LA LITURGHIE
La Fericiri se pun pe 8: din Canonul praznicului câtarea a III-a pe 4 şi a
Sfântului Fotie, cântarea a VI-a pe 4
După Vohod şi tropare,
Prochimen glasul 7:
Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvioşilor Lui.
Stih: Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie?
Apostolul, din Epistola a II-a către Timotei (I, 8-18):
Fiule Timotei, nu te ruşina de mărturisirea Domnului nostru...,
Aliluia, glasul 2:
Preoţii Tăi Doamne se vor îmbrăca cu dreptate.
Stih: Căci Domnul a ales Sionul, şi l-a ales ca locuinţă Lui
(caută la ziua de 10 februarie).
Evanghelia de la Ioan (XV, 17-27; XVI, 1-2):
"Zis-a Domnul ucenicilor Săi:
aceasta vă poruncesc vouă: să vă iubiţi unul pe altul..”
(caută Evanghelia a doua din ziua de 26 octombrie).
CHINONICUL
întru pomenire veşnică va fi dreptul, de auzul rău nu se va teme.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu