PREDICA MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA
LA POMENIREA
SFÂNTULUI TEODOR STUDITUL
- 11 noiembrie –
ESTE NEVOIE DE MUSTRARE
În anii de demult, iubiţii mei, era în floare monahismul. Existau multe mănăstiri şi toate aveau călugări. În Eparhia noastră, de pildă, au fost multe mănăstiri: în Kladorrahi – Mănăstirea Maicii Domnului, în regiunea Kaimaktsalan – Mănăstirea Sfântului Haralambie, pe înălţimea istorică a Florinei, la 1033 m – Mănăstirea Sfântului Marcu, în Pisoderi – Mănăstirea Sfintei Treimi, în mica insulă a Sfântului Ahilie două-trei mănăstiri, pe malurile prăpăstioase ale Prespei celei Mari – peşteri-mănăstiri. Şi în toate aceste mănăstiri existau călugări.
Existau atunci! Astăzi? Astăzi niciun călugăr. Mănăstirile s-au pustiit. Şi doar bisericile lor se mai păstrează şi se adună evlavioşii creştini în zilele de sărbătoare şi-şi amintesc de măreţiile trecute. Nicăieri vreun călugăr! Şi dacă vreodată apare vreun călugăr, oamenii de astăzi imediat îşi deschid gurile şi limbile şi varsă venin împotriva vieţii călugăreşti. Ce vor – zic – călugării în veacul XX? Ce oferă ei lumii?… Oameni nemulţumitori, câţi acuzaţi mănăstirile; dacă n-ar fi existat mănăstirile, n-ar mai fi existat Ortodoxia. Mănăstirile în anii cei de demult erau fortăreţe ale credinţei. Năşteau cuvioşi şi asceţi, martiri şi mărturisitori, dascăli şi părinţi ai Bisericii, care se nevoiau pentru credinţa ortodoxă. Iar în aceste mănăstiri în anii sclaviei, raialele aflau curaj şi mângâiere…
Unul dintre cei mai mari nevoitori ai petrecerii monahiceşti este şi Sfântul Teodor Studitul, căruia Biserica îi sărbătoreşte pomenirea pe 11 noiembrie. Să vedem repede viaţa lui, ca să ne minunăm de ce eroi au dat Mănăstirile.
(fragment) Predica integral AICI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu