Pagini

vineri, 4 iunie 2010

Pomenirea Cuvioasei Maicii noastre Sofia cea din Tracia - Maica orfanilor - 4 iunie


Sfântă Cuvioasă Maica Sofia,
roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!


Cum se întâmplă deseori, această sfântă a fost fiica unor părinţi credincioşi. Erau o familie aleasă din vechiul ţinut Ain din Tracia. Făcându-se mare, Sofia a ajuns o fată fermecătoare şi binecrescută. S-a căsătorit şi, cu vremea, ea şi cu soţul ei au avut şase copii.

Deşi e limpede că, crescându-şi copiii, era foarte prinsă cu viaţa zilnică şi cu treburile şi cu grijile casnice, aceasta nu i-a fost nicidecum piedică în viaţa duhovnicească. Mergea des la biserică, făcându-şi şi casa biserică prin desele sale rugăciuni şi privegheri. Se străduia în orice chip să împlinească poruncile şi să caute virtutea. Prin purtarea ei a arătat că grijile vieţii de fiecare zi nu trebuie nicidecum să împuţineze dorinţa noastră de a-i plăcea Domnului ori putinţa de a spori în viaţa duhovnicească.

După un timp a izbucnit o molimă care a ucis pe soţul Sfintei Sofia şi pe toţi copiii lor. Pierzându-şi copiii, ea a ajuns mama multor orfani. Căci vreme de douăzeci de ani, a adoptat peste o sută de copii, pe care i-a crescut în dragostea şi frica Domnului. Căminul ei a ajuns un rai pentru săraci şi cei fără adăpost, ea însăşi ajutând cu râvnă pe alte văduve. Făcea milostenie cu voioşie şi dărnicie, voind mai bine a se lipsi ea, decât să vadă pe vreun sărac plecând din casa ei cu mâna goală.

Ducea o viaţă de mare nevoinţă, rugându-se mereu şi cugetând la Psalmi. Era o pildă de smerenie, socotindu-se cea mai de pe urmă dintre toţi, în ciuda nenumăratelor ei virtuţi. Postea cu mare asprime, spune Viaţa ei, mâncând pâine uscată cu apă; dar hrănea din belşug pe săraci şi le dădea la masă şi vin.

După mulţi ani de slujire cu dăruire şi trudă grea, sănătatea ei a slăbit. Cu un an înainte de fericita ei adormire, la vârsta de cincizeci şi trei de ani, a fost tunsă călugăriţă.

Din pricină neobişnuitei sale milostenii şi a primirii de străini, precum şi a marii sale iubiri – mai ales faţă de săraci, văduve şi orfani -, ca şi pentru sfinţenia vieţii, a fost lăudată în toată împărăţia chiar în timpul vieţii. Ea a fost cu adevărat o pildă de înţelepciune pentru toate timpurile.

Sfântă Cuvioasă Maica Sofia,
roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!



Din „Căsătoria, cale spre sfinţenie”
Ed. Sophia 2001

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu