† SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC PANGRATIE, EPISCOPUL TAVROMENIEI : Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou

Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou - Suceava

Zidirea bisericii

Biserica actuala a manastirii Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava, avand hramul ”Sfantul Mare Mucenic Gheorghe purtatorul de biruinta”, a fost inceputa in 1514 de catre fiul lui Stefan cel Mare, Bogdan al III-lea cel Orb (1505-1517) si terminata de fiul lui Bogdan, Stefanita (1517-1527) in anul 1522. Cladirea este impunatoare, repetand cu mici deosebiri forma si stilul bisericii Binecredinciosului Stefan cel Mare de la Manastirea Neamt.

Pisania de deasupra usii de intrare in pridvor are urmatorul cuprins:

Cu vointa Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, a voit binecredinciosul si de Hristos iubitorul IO BOGDAN VOIEVOD, din mila lui Dumnezeu Domn la Tarii Moldovei, sa zideasca Biserica Mitropoliei Sucevei unde este hramul marelui martir purtator de biruinta Gheorghe. Si a inceput sa zideasca in anul 7022 (1514) si n-a ajuns sa savarseasca, si fiul sau, IO STEFAN VOIEVOD, din mila dui Dumnezeu, Domn al Tarii Moldovei, cu ajutorul lui Dumnezeu, a zidit de la ferestre in sus si a savarsit in anul 7030 (1522) luna noienbrie 6, iar a domniei sale al saselea curgator si a fost sfintita cu mana Prea Sfintitului Mitropolit Kir Teoctist.

Pana in a doua jumatate a veacului al XVII-lea, la Manastirea Sf. Ioan cel Nou a fost resedinta mitropolitilor Moldovei. Biserica fiind menita sa fie catedrala mitropolitama, cu spatiu necesar desfasurarii ceremoniilor la care participau dregatorii domnesti, se deosebeste de celelalte ctitorii voievodale, prin suprimarea incaperii mormintelor. Ca la orice centru mitropolitan sau arhiepiscopal, la Suceava au existat iscusiti caligrafi, osarduitori gravori in lemn si metal, dascali de limba romana, greaca si slava. A functionat aici o scoala teologica, sprijinita mai cu seama de marii mitropoliti: Teoctist I, Teoctist al II-lea, Grigore Rosca si Anastasie Crimca.

In biserica se pastreaza moastele Sfantului Ioan cel Nou, martirizat in Cetatea Alba (la sud de Republica Moldova, adica in Ucraina de azi) pe la anul 1332, care au fost aduse la Suceava in 1402 (sau 1415 – istoricii nu sunt siguri) de Alexandru cel Bun si asezate, la inceput in biserica Mirauti din apropiere (pe atunci inca nu era construita biserica Manastirii Sfantul Ioan), iar apoi au fost aduse in aceasta biserica de catre Voievodul Petru Schiopul in 1589.

Arhitectura

Biserica este construita in stilul bisericilor lui Stefan cel Mare, in plan triconc. Are pridvor, pronaos, naos si altar. Inainte de a intra in biserica voievodala. Se trece printr-un pridvoras, construit prin osardia mitropolitului Veniamin Costachi in anul 1837.

Usa de intrare in pridvor are aspectul unui portal in stil gotic-moldovenesc, cu o rama dreptunghiulara si patru randuri de muluri terminate in arc frant. Bolta pronaosului este impartita in doua compartimente, printr-un arc transversal, care au cate o calota pe arcuri piezise. Peretele despartitor dintre pronaos si naos a fost indepartat in anul 1796.

Deasupra naosului se inalta turla asezata pe doua baze poligonale, cu arcuri piezise si pandantivi caracteristici stilului moldovenesc. Boltile absidelor sunt in semicalota. Usa noua pe latura de nord, din anul 1910, este in forma de arc frant. Usa mica de la naos pe latura de sud, are de asemenea muluri cu baghete incrucisate.

Biserica este inconjurata de contraforturi: patru incadreaza absidele laterale, doua proptesc arcul median al peretilor pronaosului si doua sunt amplasate la colturile pridvorului, un picior de contrafort a fost amplasat in axul absidei altarului. Sub cornisa, pe peretele de vest al cladirii, apare un sir de ocnite, iar pe cei dinspre nord, sud si rasarit apar doua siruri de ocnite egale ca dimensiuni. Firidele alungite incadreaza, ca si la Biserica Inaltarii de la Neamt, fetele absidelor. Forma originara a ferestrelor a fost in decursul vremii modificata. Deasupra bisericii se inalta pe doua baze stelate suprapuse o frumoasa turla octogonala incadrata de patru contraforturi. Spre cele patru directii cardinale sunt amplasate ferestre. Intre elementele arhitecturale decorative ale turlei se disting ocnite si discuri smaltuite, cu bumb la mijloc, diferit colorate.

Pictura

Biserica a fost pictata in interior si exterior in 1534, in timpul domniei Voievodului Petru Rares. Numele mesterilor nu se cunoaste. Pictura a fost executata in fresca, dupa heumeneutica bizantina. Ea a fost curatata de fum si reimprospatata in anii 1906-1909, de pictorul Iohann Viertelberger. O noua restaurare a picturii s-a inceput in anul 2001, in prezent (octombrie 2007) lucrarile apropiindu-se de final.

In Altar sunt reprezentate Maica Domnului, Invierea lui Lazar si cele doua scene din Impartasirea Sfintilor Apostoli si saisprezece Sfinti Ierarhi in registrul de jos. In naos, calota turlei are Pantocratorul. In turla scena impresionanta a Liturghiei divine cu cortegiile de ingeri, Profetii si Apostolii. In pandantivi, cei patru Sfinti Evanghelisti. In registrul de sus sunt reprezentate Patimile lui Iisus, iar in registrul de jos, Sfintii Militari. In pronaos si pridvor intalnim sinaxarul.

Din fresca exterioara se mai pastreaza, astazi, in partea de sud, Acatistul Maicii Domnului, Parabola Fiului risipitor (patru scene); Arborele lui Ieseu isi mai pastreaza urmele. Arborele este incadraat de filozofii antici, cate sapte de o parte si de alta. Legat de Imnul Acatist, a fost pictat si Asediul Constantinopolului.

In continuare, pe fatadele absidelor a fost pictat Cinul pe fata de nord, in dreptul pronaosului, Scara Sf. Ioan Sinaitul, iar pe fatada de apus Judecata de apoi din care se mai pot observa si acum unele parti de pictura sub tencuiala aplicata in a doua jumatate a secolului trecut.

Obiecte de valoare

Printre obiectele de valoare pe care le detine manastirea mentionam gravurile din metal ce impodobesc sicriul cu moastele Sf. Ioan cel Nou. Sunt 12 placi de argint, asezate pe lemnul de chiparos al sicriului si infatisand, ca si frescele, diferite episoade din martiriul Sfantului Ioan.

Alte constructii

Turnul clopotnita de la intrare a fost construit in 1589 de Voievodul Petru Schiopul. In anul 1910 i s-au mai adaugat doua etaje.

Paraclisul (eclesiarnita) de pe latura de est a curtii (ce adaposteste in prezent pangarul) este construita de Mitropolitul Anastasie Crimca in 1626 – 1629.

Corpul de chilii a fost construit in

sec. al XVIII-lea, iar resedinta in anul 1894.

Arhepiscopia

Odata cu reinfiintarea Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor (1991) s-au inceput lucrarile pentru construirea unei Biserici (paraclis) in curtea manastirii.