Pagini

marți, 15 iunie 2010

"Aveţi un Kandiotis, care vă va arăta drumul pe care trebuie să păşească Biserica"... - Sfântul Iustin cel Nou de la Celie


  


Despre Înalt Prea Sfinţitul Augustin, Mitropolit de Florina, Prespon şi Eordea - acum la venerabila vârstă de 104 ani - , Sfântul Iustin cel Nou de la Celie a mărturisit:

“Voi nu aveţi nevoie în Elada, pentru că aveţi un Kandiotis, care vă va arăta drumul pe care trebuie să păşească Biserica... Am dori şi noi să avem un Episcop care să spună adevărul ca Mitropolitul Florinei – Augustin Kandiotis”.

Cuvinte de folos ale
Părintelui Augustin Kandiotis


Cine eşti tu falsule teolog şi falsule preot şi falsule episcop din secoluul XX, care îmi spui că nu este nimic sărutarea mâinii papei? Vino aici în faţă, ca să discutăm clar şi pe şleau.

Dacă nu-i nimic, iubitule, să iei radiera pe care o ţine diavolul şi să deschizi Istoria şi să ştergi ”isprăvile” papei – dacă poţi să le ştergi. Dar dacă mâna ta poate să le şteargă, mâna mea tremură şi nu le şterge. Să mergi apoi în biserică şi să răstorni icoanele: a Sfântului Atanasie, a Sfântului Ioan Damaschin, a Sfinţilor Fotie, Ghenadie, Grigorie Palama, Cosma Etolianul, ale tuturor acestor sfinte chipuri, şi să le dai foc - dacă vei putea să le dai foc; pentru că toţi aceştia s-au luptat împotriva papismului (romano-catolicismului). Şi după ce le vei şterge pe toate acestea, să ştergi şi sărbătorile tuturor acestor sfinţi. Şi după aceea să-mi spui că nu-i nimic sărutarea mâinii papei.


Spun că, atunci când papa este în scaun, are pe Sfântul Duh monopol şi orice spune din scaun este adevărat.
Această teorie este falsă, pentru că noi în creştinătate una gândim: că oameni suntem şi toţi greşim.[...] Doar unul nu a greşit nicodată. Doar Domnul nostru Iisus Hristos şi Sfânta Biserică împreună cu Sinoadele ei Ecumenice. Persoana nu este nicodată infailibilă.

Dar de vreme ce voi spuneţi că papa nu greşeşte, atunci să deschidem cartea Istoriei să vedem. Ar trebui ca, din vremea în care a apărut Biserica, nici un papă să nu fi greşit. Ce zice Biserica? Nu au greşit papii?
Deschidem Istoria şi vedem că Sinodul al şaselea Ecumenic a condamnat şi a anatematizat un eretic. Pe cine? Vreun preot? Vreun călugăr? Nu. Pe cine? Pe papa Honorius l-a condamnat şi l-a afurisit, pentru că a rostit blasfemii şi lucruri eretice împotriva lui Iisus Hristos.

Unde este deci “infailibilitatea”(negreşelnicia)?

Şi doar pe papa Honorius l-a condamnat Sinodul al şaselea Ecumenic? A condamnat şi alţi papi. L-a condamnat pe Iulius, l-a condamnat pe Niverio, l-a condamnat – pe care altul credeţi? Aaaaa, pe unul înfricoşător...

Hai, catolicule, tu care te lauzi că papa este infailibil, hai aici să-ţi arăt papi eretici, care au devenit stârvuri ale diavolului! Hai, ereticule, să-ţi arăt ca să te mândreşti cu papii tăi! Hai să vazi unul... Măi, măi, măi!

Acest papă se numeşte Marcel. În timpul lui Diocleţian, când până şi copii şi pruncii deveneau mucenici, în Roma, un papă, Marcel, când l-au ameninţat, s-a dus şi s-a închinat idolilor Afroditei şi a jertfit şi s-a lepădat de creştinism. S-a făcut apostat şi idolatru, ca să-şi salveze trupul. Aşadar, unde este infailibilitatea papei?


Fraţii mei, în loc să ni se ceară să ne unim cu catolicii, să ne unim noi ortodocşii între noi. Să ne unim noi între noi, şi atunci cu siguranţă Îl vom avea întu noi pe Hristos. Să ne unim noi cu sârbii, cu românii, cu bulgarii..., fără a ne pierde naţionalismul nostru şi dragostea faţă de patria noastră. Să ne unim aici în Grecia noii calendarişti şi vechii calendarişti. Să ne unim toate asociaţiile , toate organizaţiile, toţi predicatorii.

Şi să fim, fraţii mei, toţi pregătiţi. Să proclamăm trezvia. Pentru că nu ştim din oră în oră ce ne vor face. Să fim străjeri, ca să nu ne aflăm într-o clipă în afara Ortodoxiei. Exact pentru asta am scos şi am pus în circulaţie filada “Străjeri, privegheaţi”.

Pe mine mă pot numi fanatic, mă pot numi cum vor. Am multe astfel de decoraţii. Alături de celelalte decoraţii să adauge vrăjmaşii mei încă o decoraţie: că sunt anticatolic. Sunt şi voi fi până la sfârşitul vieţii mele.

† Episcopul Augustin.
(Dintr-o predică din anul 1964,vezi „Σπιθα”, 580/2000, p.2-3)

fragmente din cartea “Ne vorbeşte Părintele Augustin, Mitropolitul de 103 ani” 
 traducere din elină: M.L μοναχός π. Λεόντιος  - n.a










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu